Supa de rosii
Preferata fetei mele este supa de
rosii. De saptamani in sir, daca nu chiar luni, ma bate la cap sa ii fac
supa de rosii sau “tăițăi în părădaisă”, cum le zicea bunu-meu, fie
iertat. Am tot rugat-o sa aiba rabdare sa se coaca rosiile din gradina
noastra – pentru ca anul asta am plantat rosii pentru prima data in
gradinita, reteta de supa de rosii e un bun prilej sa ma laud si cu ele
:) – pentru ca bulionul pus
de mine s-a terminat si parca nu imi venea sa fac supa de rosii cu
pasta sau suc conservat (desi, daca nu ai altceva, sunt foarte bune si
acelea). In sfarsit, azi am cules un cosulet bun de rosii, si mai mari,
si mai mici, unele rotunde, altele lunguiete, unele mari, carnoase si
incretite, in fine, rosii de tot felul dar toate nemaipomenit de
parfumate, dulci si gustoase, pentru ca nimic nu se compara cu o rosie
de gradina, lasata sa se coaca in plin soare si ajunsa la maturitate pe
planta, nu in vreun depozit. Cu aceasta ocazie, am purces la treaba si
i-am facut fetei supa de rosii, a carei reteta simpla dar intotdeauna
foarte agreata de familia mea vreau sa o impartasesc cu voi.
Timp de gatire: ore
Timp Total: ore
Numar portii: 4
Grad de dificultate: usor
Ingrediente Supa de rosii:
- 1,5-2 kilograme de rosii bine coapte sau 1 litru de bulion de rosii concentrat
- 1 ceapa
- 2-3 morcovi
- 1 bucata de telina cat 1 ou mic
- optional, 1/2 de ardei gras
- 1 catel de usturoi
- 30 de ml. de ulei de masline extravirgin (asta am folosit eu, merge si un alt ulei, doar ca gustul uleiului de masline cu cel al rosiilor tare e prieten)
- verdeturi: 3 foi de dafin, 1 ramurica de cimbru proaspat, 1 ramurica de busuioc, patrunjel verde sau busuioc pt. presarat (dupa preferinta)
- 1 lingura rasa de zahar
- sare si piper
- pentru servit: paste mici, scurte (eu am folosit risoni) sau crutoane de paine prajita aromata cu usturoi
Inainte
de orice, sa ma laud cu rosiile din gradina; am cumparat rasadurile de
la piata, fara sa stim ce soi anume vor fi, asa incat avem tot felul de
rosii: mari, carnoase si turtite, rosii lunguiete si usor tuguiate, care
inca nu s-au copt, cred ca sunt mai tomnatice, apoi unele perfect
rotunde, de marimea unor mingi de tenis, dar si unele mici ca rosiile
cherry. Suma investita in plante a fost de 15 lei, dar parfumul unei
singure rosii de gradina valoreaza mai mult de atat.
Si
sa ne intoarcem la “zupa noastră dă părădaisă”: rosiile se pot opari in
apa clocotita 1-2 minute, apoi se vor decoji cu usurinta, dar de
aceasta data am procedat un pic altfel, am asezat rosiile pe gratarul
incins si le-am copt, intorcandu-le pe toate partile, timp de 5 minute,
ceea ce a facut sa se concentreze aroma, sa prinda si un gust
nemaipomenit de copt, dar sa se si desprinda foarte usor coaja.
Rosiile
decojite si cu partea lemnoasa indepartata cu varful unui cutit le-am
pus intr-o oala potrivita, le-am acoperit cu apa (se poate folosi la fel
de bine supa de legume, de vita sau de pui), am adaugat dafinul,
crenguta de cimbru si cea de busuioc si doar un praf de sare, apoi le-am
pus pe foc.
Intre
timp, se curata, se spala si se toaca marunt legumele, usturoiul se
zdrobeste. Se incinge uleiul intr-o oala si se adauga toate legumele
deodata, calindu-se pana se inmoaie, pe foc mic (sa nu se rumeneasca
deloc, ar dauna gustului final al supei). Imediat ce se inmoaie
legumele, se adauga o ceasca (200 de ml.) de apa si se fierb mai
departe.
Dupa
aproximativ 10 minute de fierbere, se ia de pe foc oala cu rosiile, se
scoate dafinul si cimbrul si se paseaza cu blenderul de mana (se poate
trece si prin sita, mai ales daca aveti probleme cu alergiile la
semintele de rosii).
Rosiile pasate
se adauga peste legumele calite si se completeaza cu apa pana la
atingerea consistentei dorite (supa poate fi mai cremoasa sau mai
lichida, dupa cum va place). In aceasta faza se condimenteaza supa cu 1
lingura rasa de zahar (necesar pentru a echilibra aciditatea rosiilor),
sare si piper dupa gust.
Se
fierbe in continuare pana cand legumele au consistenta dorita, eu le
prefer cu putina textura, nu foarte moi. Daca se doreste, se pot pasa si
legumele, facandu-se o supa crema.
Daca
se prefera pastele pentru servit, se fierb pastele (sa fie unele
marunte) in apa sarata conform instructiunilor de pe ambalaj si se
adauga in supa dupa ce se limpezesc si se amesteca cu un strop de ulei
ca sa nu devina lipicioase.
Eu
prefer supa asta mai mult decat cu orice altceva cu paine prajita
frecata cu usturoi si prelinsa cu o unda verzuie de ulei de masline.
In oricare varianta e la fel de buna asa ca nu imi ramane decat sa va doresc pofta buna!